Stiluri...

Mi-am adus aminte de o conferinta a lui David G. White la care am asistat prin mai. Subiectul: "Sinister Yoghis". Erau in sala specialisti din domeniu, si am ramas surprinsa de cat de diferiti puteau fi de american. Chiar langa mine, din cate am putut sa-mi dau seama, era André Padoux (!!!). Mai era in sala si Catherine Clémentin-Ojas, de ea mi-a placut:) are o infatisare foarte frantuzeasca, chiar fermecatoare. Si cum ea il invitase pe White, evident ca a fost foarte draguta:) La un moment dat a fost o faza, povestea White de ceva tehnici yoghine - se vedea ca era putin ambalat (cred ca era vorba de transferul de constiinta sau ceva similar -Doamne cum suna!! parca asi vorbi de o salata de castraveti sau de morcovi! ..) - la care Catherine il intreaba brusc si direct: "L'avez-vous essayé?" White a evitat sa raspunda:)
Ma uitam la el, e un tip destul de mic de statura, surprinzator chiar(!), slab si cu o fata faina:) adica nu e genul crispat , te imbie la conversatii:)) Toti ceilalti profesori erau in costume, el venise in sandale, niste pantaloni largi, foarte casual, si o camasa care iesea din ei, de parca de acolo s-ar fi dus in safari:)) ---- si toate astea la Ecole Pratique des Hautes Etudes en Sciences Sociales s'il vous plaît!
Inutil sa va spun ca mi-a placut teribil de el.
Americanii cel putin (nu stiu cum sunt englezii, dar pariez ca sunt mai decontractati ca francezii) sunt draguti, iti dau informatii chiar fara sa le ceri, te indruma, nu se formalizeaza, ba iti si multumesc ca le-ai scris! Aici nu esti luat in seama daca scrisoarea ta nu incepe cu "Monsieur, Madame, " si se termina cu "je vous prie d'agréer..." (cine naiba mai foloseste astfel de formule pe lumea asta?!) si chiar si atunci trebuie sa cersesti sa-ti raspunda la intrebari!
Slava domnului ca exista si exceptii! Problema e ca nu fac parte din domeniul asta:))