Weee!!

Sunt intr-un moment de entuziasm maxim.
Nu am fost niciodata atat de fericita la ideea de a reincepe cursurile! e atat de bine sa stii ce vrei sa faci!! Ani de zile am stat si am cugetat la lucrul asta, si nu am indraznit sa recunosc ceea ce aveam de facut. Acum insa a venit momentul si plutesc pe un norisor sus sus sus!:)
am tot alergat zilele astea in drapta si in stanga, am contactat persoane, am scris scrisori, am depus cv-uri, chestii administrative: toate lucruri pe care le detest by the way, si totusi, acum le-am facut cu drag! parca ar fi fost vorba de cu totul altceva sau de altcineva! comme quoi, motivatia conteaza.

Bun, s-ar putea sa mi se mai domoleasca entuziasmul cand o sa vad cantitatea de munca pe care va trebui sa o depun, dar cui ii pasa!! Nici nu e 'munca' atunci cand ai de-a face cu ceva care te pasioneaza. Este si atata tot.

M-am tot gandit, ce gasesc eu atat de fascinant la Asiatici (si asta de vreo 16 ani; nici o pasiune de-a mea nu a durat atata. Foarte bizar de altfel, pentru ca am o fire foarte schimbatoare, insa Asia a fost singura constanta de pana acum)? ca sunt bizari, nu avem nimic in comun cu ei, au obiceiuri ciudate, vorbesc niste limbi de te miri ca incodeaza ceva mesaj in ele, de practici si idei ce sa mai vorbim... Adevarul e ca ma depaseste partea asta. Ii gasesc fascinanti pur si simplu. Probabil tocmai din aceleasi motive pe care le-am mentionat mai sus. Dar atunci de ce Asia si nu ... Micronezia?
Chiar, de ce?
Nu ca Micronezia nu m-ar interesa:) dar nu ma vad lucrand ani de zile pe spatiul acela. Nici pe America de centrala si de sud, macar ca Mayasii si Incasii m-au pasionat de cand ma stiu. Africa iar nu ma atrage, nu stiu de ce ca sunt lucruri foarte interesante si acolo (E Egiptul!).
Habar nu am. Trebuie ca rezoneaza in mine niste forme, sunete, peisaje care vin din Est.
Si nici nu am vreun idealism stupid. Am citit suficient de multe si am vorbit cu multe persone care au avut sansa de a se duce acolo ca sa-mi dau seama ca nu e neaparat un spatiu in care sa vreau sa ma stabilesc, si ca oamenii nu sunt sfinti - loin de là (uitati-va la chinezi! si la fundamentalistii hindusi! sunt dusi cu pluta rau de tot!). Dar mai e un lucru pe care TOTI cei care au fost acolo mi l-au spus (in legatura cu India mai ales) si anume, ca nu poti reveni acelasi om, si ca are locul acela un 'ceva' care e .. altfel.
Numai asta si tot merita!