Exista un drum al Damascului in fiecare dintre noi

Institutul Cultural Roman a gazduit, in 23 si 26 octombrie, doua conferinte sustinute de renumitul antropolog francez Annick de Souzenelle. Gratie studiilor sale de hermeneutica biblica, distinsa invitata a fost supranumita "un Mircea Eliade feminin". Evenimentul a facut parte din seria de intalniri pe care ICR le organizeaza in Bucuresti sub genericul "Intelectuali ortodocsi ai Apusului - oglinda a propriei noastre identitati".

- La varsta de 30 de ani, v-ati convertit la ortodoxie. De ce?

- La 25 de ani, am parasit biserica romano-catolica fiindca simteam ca ma sufoc. Realizam, din ce in ce mai acut, ca exista o prapastie intre ceea ce citeam in Evanghelii si ceea ce imi oferea biserica.
Simteam ca cele patru Evanghelii imi erau prezentate intr-un mod de-a dreptul infantil, in timp ce ele imi ofereau o cu totul alta dimensiune, mult mai profunda si mai bogata in sensuri decat explicatiile bisericii romano-catolice. Apoi, biserica imi spunea sa ma pregatesc pentru moarte, viata adevarata neexistand decat dupa moarte, in timp ce eu simteam cat de importanta este viata traita aici.

Am parasit, asadar, biserica romano-catolica... In viata spirituala este foarte important sa parasesti. E ca in pasajul din Biblie in care se spune ca omul trebuie sa se desparta de tatal si de mama sa pentru a se gasi pe sine. Exista un cuvant ebraic prin care se exprima aceasta idee; pe vremea aceea insa nu cunosteam ebraica. Dupa ce am parasit biserica romano-catolica, am cautat. A fost un vagabondaj prin diverse traditii spirituale, am trecut chiar si prin marxism. Intr-o buna zi, la varsta de 30 de ani, l-am intalnit pe parintele Jean Kovalevsky, descendent dintr-o veche si nobila familie rusa. Acestui om ii datorez totul, fiindca el mi-a deschis noile orizonturi spirituale. Nu era numai bucuria de a-mi fi aflat locul spiritual, ci si bucuria de a-L fi regasit pe Hristos, pe care chiar aveam sentimentul ca-L parasisem, ca stateam cu spatele la El.

- Este ortodoxia un raspuns, o posibila solutie la intrebarile si framantarile societatii occidentale contemporane?

- Cand l-am intalnit pe parintele Kovalevsky nu am primit nici un raspuns imediat, dar simteam ca acesta se afla acolo. Am lucrat insa mult cu mine insami si cu textele ebraice si cred ca crestinismul poate sa ofere un raspuns lumii contemporane. Crestinismul ne conduce catre un fond de "amintiri" profunde si ne poate ajuta sa ne valorificam fondul anteprogramat. Crestinismul este o unica solutie, dar care se exprima in mod diferit in viata fiecaruia. Solutia aceasta schimba in mod fundamental paradigma.

- Prima conferinta pe care ati sustinut-o anul acesta la Bucuresti ati definit-o ca "schita a unei antropologii crestine adecvate timpului nostru". Adica?

- In mitul biblic omul are libertatea de a alege intre a pasi pe aceasta cale a implinirii programarii lui sau de a nu pasi, pentru ca omul a fost creat sa fie liber. Dumnezeu ii spune omului originar, lui Adam: tu esti liber, daca nu vrei sa intri in dinamica fiintei, ai libertatea sa nu intri si sa ramai in afara Mea. Din cauza aceasta, desi tu esti liber, iti vei pierde libertatea si vei deveni sclavul diavolului, al patimilor etc. pana cand te vei intoarce la tine insuti. De fapt, ce am spus eu in aceasta conferinta si ceea ce aduc nou este ca aceasta intoarcere la sine revelata de Cartea Genezei este o intoarcere la partea feminina din fiecare dintre noi, parte care prezinta un potential urias. Nu, femeia nu a iesit din coasta lui Adam!

- Si Jung sustine acelasi lucru.

- Sa nu confundam teoria animus-anima a lui C.G. Jung - referitoare la faptul ca fiecare avem o latura masculina si una feminina - cu ceea ce vreau eu sa spun. Animus-anima sunt caractere psihologice, pe cand afirmatia mea este de natura ontologica. Viziunea, asadar, este mult mai adanca decat cea jungiana, psihologica. Aceasta latura feminina are un potential imens pe care trebuie sa-l implinim, pentru a redeveni intregi. Dumnezeu ii spune lui Avraam: "Paraseste tara ta si mergi catre tine (insuti)" (aceasta este traducerea exacta din limba ebraica). Este o porunca pe care Dumnezeu ne-o adreseaza tuturor si e mai actuala azi ca niciodata. Ei bine, acesta este noul tip de antropologie pe care il propun. Iar caile sunt la fel de diferite pe cat de diferiti suntem noi, oamenii. Exista un drum al Damascului in viata fiecaruia dintre noi. Trebuie sa alegem nu intre bine si rau, ci intre viata si moarte, moarte spirituala.

- Cea de-a doua conferinta s-a intitulat "Exilul si reintoarcerea cu putinta, o prioritate a lumii noastre contemporane".

- Capitolul trei al Genezei a fost tema centrala a conferintei si aici recunosc ca i-am socat pe oameni, spunandu-le ca nu avem absolut nimic de-a face cu un pacat originar, ci ca este vorba despre o alegere proprie, de fiecare clipa. Suntem, in parte, sclavii colectivului, iar colectivul a impus refuzul lui Dumnezeu. E mult mai greu acum sa ne dam seama ca nu este vorba despre un pacat originar, care s-a petrecut acum milioane de ani, ci de o alegere individuala valabila inca si azi.

- Framantarile politice si sociale, alunecarile filosofice in Apus, deceniile comuniste in Rasarit au pus in pericol de disparitie "omul religios" al lui Eliade. Poate fi insa posibila o definitie a omului fara aceasta componenta?

- In primul rand, nu cred ca putem defini omul, care este de nedefinit. Nu putem sa-l reducem la ceea ce vedem din el, la ce credem noi despre el. Si aici sunt de acord cu Mircea Eliade, care pune accentul pe calitatea spiritului omenesc: spiritul nu intra in componenta omului, ci este esenta acestuia. Iar spiritul este, totodata, de esenta divina, infinita. Deci omul este infinit. Putem compara colectivitatile cu Adam-ul originar, cu un om unic si atunci vom vedea ca si ele urmeaza aceeasi dinamica, aceleasi reguli ca indivizii. Exista pentru fiecare dintre noi modificari pe care le suferim, mutatii importante care puncteaza destinul nostru, umanitatea intreaga e intr-o continua schimbare, dar aceasta schimbare implica moartea pentru renastere. Toate miturile umanitatii vorbesc despre renastere, de aceea Invierea lui Hristos este un punct nodal in istorie. La ora actuala cred ca suntem in faza mortii foarte dureroase; sunt convinsa insa ca exista si polul opus, acela al renasterii. Fiind insa cufundati numai in moarte, e foarte usor sa disperam.

- Constitutia Uniunii Europene a eliminat atributul "crestin" din definirea continentului nostru. Pare, deja, o problema majora a Occidentului aflat in plin proces de secularizare...

- Asta pentru ca Occidentul, in general, vede in crestinism numai stramtorarile, dar nu intra in profunzimea mesajului crestin. Pentru ca isi neaga radacinile si, prin asta, isi refuza, de fapt, toata mostenirea culturala care este nascuta din si de crestinism, aceasta constructie (UE, n.n.) nu va avea sansa sa se dezvolte, sa creasca.

- L-ati cunoscut pe Mircea Eliade? Ce parere aveti despre faptul ca sunteti considerata un "Mircea Eliade feminin"?

- Nu l-am cunoscut, din pacate. Am insa impresia ca sunt pe aceeasi linie cu el si sunt onorata sa fiu supranumita varianta lui feminina. Ii datorez foarte mult. Dupa cum datorez foarte mult tuturor celor ce au redat Occidentului dimensiunea simbolica, pe care biserica catolica o negase in totalitate.

- Exista o celebra maxima a lui Malraux rostita pana la satietate in veacul trecut: "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc". Dvs. ce credeti?

- Tocmai suferinta cea mai mare, nonsensul absolut in care traim ne intoarce catre ceea ce avem mai arhaic in noi. In acest fond arhaic se afla samanta divina care se trezeste. Asta este pe cale sa se intample.

Interviu realizat de Marcela Gheorghiu